Din ianuarie până în februarie, populaţia şi firmele din România au adunat restanţe de aproape 726 milioane de lei la creditele contractate şi care, însumate la restanţele mai vechi, dau un total de 4,25 miliarde de lei (aproape un miliard de euro).

Mai bine de jumătate din restanţele începutului de an (aproximativ 374 milioane de lei) sunt la credite în valută, care au crescut cu 25,6% într-o singură lună, mult mai rapid decât la cele în lei, care au avansat cu 17%, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naţionale a României (BNR).

De pe urma creşterii spectaculoase a restanţelor la credite au de profitat în primul rând recuperatorii, care spun că volumul de muncă li s-a majorat substanţial. Chiar dacă muncesc mai mult, recuperatorii colectează mai puţin decât înainte de începerea crizei.

"Deşi nu am înregistrat o creştere la nivelul celei anunţate de BNR pentru restanţe, volumul cererilor de recuperare a creanţelor a crescut simţitor în ultima perioadă. Se observă o tendinţă mai accelerată de creştere la creditele în valută, cauzată şi de deprecierea monedei naţionale", a declarat pentru Gândul Iancu Guda, specialist în recuperări de creanţe în cadrul Coface România, companie specializată în managementul riscului comercial.

El a precizat că, în general, românii încearcă să-şi plătească la timp creditele bancare, însă renunţă la anumite utilităţi, în special telefonia fixă şi mobilă. "În conjunctură de criză, debitorii renunţă mai degrabă la plata unor utilităţi de care se pot dispensa decât la achitarea ratelor la un credit ipotecar, de exemplu", a explicat Guda.

La rândul lui, Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI Romania, spune că în ultimele luni ale anului trecut şi la începutul lui 2009, rezultatele colectării debitelor neperformante au început să fie mai slabe. "Media sumelor pe care debitorii le pot plăti a scăzut cu 30% începând cu septembrie 2008. Scopul nostru este să colectăm aceleaşi sume ca la începutul lui 2008, dar este evident că pentru a reuşi asta, va trebui să investim mai multe resurse în procesul de colectare a creanţelor", a declarat Kovacs pentru Gândul.

Creditul de consum atârnă greu în totalul restanţelor

Cum era de aşteptat, în cazul populaţiei, majoritatea restanţelor s-a înregistrat la creditele de consum, împrumuturi care reprezintă de altfel grosul finanţărilor acordate de bănci. Datele comunicate de Biroul de Credit la solicitarea Gândul arată că 70% dintre numărul total al creditelor cu restanţe curente sunt finanţări de consum, urmate de cardurile de credit (23%), descoperitul de cont, la egalitate cu liniile de credit (câte 3% fiecare) şi doar 1% pentru creditele imobiliare/ipotecare, cifre valabile pentru sfârşitul lunii februarie. Ierarhia este uşor diferită când vine vorba despre valoarea creditelor cu restanţe curente, însă creditele de consum conduc şi în această privinţă. „Ca valoare, creditele de consum reprezintă 80% din creditele cu restanţe curente, urmate de cardurile de credit (11%), creditele imobiliare/ipotecare (5%), şi descoperitul de cont, respectiv liniile de credit (câte 2% fiecare)“, ne-a declarat Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit.

La nivelul lunii februarie, sumele restante reprezentau 1,4% în totalul împrumuturilor, însă specialiştii se aşteaptă ca această pondere să crească în următoarea jumătate de an, ca şi restanţele, în valoare absolută. „Există o diferenţă mare de timp între momentul în care se iau creditele şi momentul când nu se mai plătesc. Acum, în măsura în care soldul creditelor nu mai creşte aşa repede, pentru că finanţările sunt încetinite, iar restanţele vin din urmă, creşte ponderea restanţelor în totalul creditelor acordate“, ne-a declarat Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari – CFA România. El spune că în toamnă este posibilă o stagnare a acestor ponderi, moment în care se va vedea situaţia reală a creditării.