Multe localități se confruntă cu următoarele două probleme interconectate: 1. participarea civilă scăzută în viața de zi cu zi a autorităților (consiliilor) locale. 2. diminuarea fondurilor localităților, în timp ce problemele cu care se confruntă – sărăcia, insuficiența utilităților publice (drumuri, apă, canalizare) sau nivelul de trai scăzut (lipsa trotuarelor, a terenurilor de joc, a căilor pentru cicliști), etc. – sunt din ce în ce mai mari.

Soluția ar fi întărirea rădăcinilor societății și creșterea angajamentului civil, însă inițiativele în acest sens, deși numeroase, au rămas doar măsuri izolate, fără a fi urmate și în alte localități.

Celor interesați de posibilităţile şi modelele de cooperare dintre sfera civilă şi autorităţile locale le vine în ajutor proiectul CivilCity.

Un model durabil pentru implicarea societăţii civile în procesul decizional al autorităţilor locale, HURO/1001/045/2.2.4, un proiect realizat de Asociaţia IT Carei din Ghenci (Satu Mare) în parteneriat cu Fundaţia Kisebbségekért–Pro Minoritate (Nyíregyháza, Ungaria) având ca obiectiv explorarea acelor modele economice şi organizaționale care în schimbul aportului financiar oferă sectorului civil posibilitatea de a se implica în afacerile publice locale, respectiv pe fondul rezultatelor cercetării formularea de recomandări pentru autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale.

Proiectul este implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria–România 2007–2013 (www.huro-cbc.eu) şi este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România, obiectivul general al Programului fiind acela de a apropia actori economici, persoane şi comunităţi, cu scopul de a exploata mai eficient oportunităţile oferite de dezvoltarea comună a zonei de frontieră.

Conferinţa de deschidere a proiectului CiviCity a avut loc în data de 29 iunie 2012 (vineri), ora 10.00 în Casa de Cultură din Ghenci, unde cei aproximativ 50 de participanți (reprezentanţi ai consiliilor locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale şi ai instituţiilor de învăţământ superior, respectiv ai institutelor de cercetare din cele 8 judeţe ale zonei de frontieră România-Ungaria) au avut prilejul de a face cunoștință nu numai cu proiectul, dar și cu mai multe modele modele economice și organizaționale existente în România și Ungaria, care măresc rolul societății civile în afacerile publice locale, în schimbul creșterii aportului material civil.

Pe lângă informațiile bogate, cei interesați au avut posibilitatea de a primi răspunsuri de la experții prezenți la întrebările și problemele specifice localităților proprii.