Seria festivalurilor tradiționale din județul Satu Mare, care se reiau după doi ani de pauză din cauza pandemiei, a continuat duminică cu ”Danțu’ la șură”, cea mai important manifestare a codrenilor, care a ajuns la cea de-a XIII-a ediție în forma actuală, în organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Socond.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare; Nicolae Cornea – primarul comunei Socond; Radu Roca – prefectul județului Satu Mare, cât și vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare – Cristian Valer Beșeni.

”Îi felicit pe organizatori, artiști, dar și pe fiii satului Soconzel prezenți la această frumoasă manifestare. Atâta vreme cât avem grijă de păstrarea acestei inestimabile moșteniri spirituale, cu siguranță că filonul nostru autentic va ramâne nealterat și vom transmite generațiilor viitoare moștenirea ce ne-a fost lăsată de strămoși” – a declarat vicepreședintele Consiliului Județean, Cristian Valer Beșeni.

Organizatorii au mulțumit gazdei – Păcurar Lucian Ilei – cel care a pus la dispoziție șura și gospodăria sa pentru desfășurarea evenimentului, Malvinei Madar Iederan – fiică a satului, de la casa căreia a pornit alaiul în frunte cu ceterașii vestiți ai Codrului, cât și ansamblurilor folclorice participante: Ansamblul Folcloric al Județului „Doruri sătmărene”; Ansamblul Folcloric „Cununița” și „Cununița Năzdrăvană”; Ansamblul Folcloric „Cetatea Codrului” din Ardud; Ansamblului Folcloric din Bicaz - județul Maramureș; Grupul Folcloric din Homoroade și Dănțăușii din Soconzel și Cuța. Au fost prezenți sute de sătmăreni, și nu numai, dar și mulți primari din întreg județul Satu Mare.

Danțu’ la șură este un obicei specific zonei Codrului organizat de feciorii și chizeșii locului, dar la care participă toată suflarea satului și de prin împrejurimi. În zilele de duminică sau în zile mari de sărbătoare tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și cea mai mare șură din sat, se cunoșteau și legau prietenii pe viață.

Jocurile codreneşti se caracterizează în primul rând prin aceea că fata, pe lângă rolul de pereche în dans, îl avea şi pe cel de sprijinitor al feciorului, care executa bătăi pe ambele picioare şi chiar salturi peste cap. Varietatea ponturilor bătute pe cizme din cadrul multiplelor forme a dansului, îmbinarea armonioasă a acestora sunt trăsături bine conturate care se întâlnesc numai în dansurile populare din zona Codrului.