Scăpat de limitările pe care i le impunea funcţia de prefect, fostul reprezentant al Guvernului în judeţ şi actual candidat al PD-L pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, Radu Giurcă, a ieşit la atac duminică, în cadrul  unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o împreună cu Nicolae Şuta, candidatul aceleiaşi formaţiuni politice pentru postul de primar al municipiului Satu Mare.

În declaraţiile sale în care a folosit expresii amuzante şi a dat exemple concrete, însă nu toate bine documentate, Radu Giurcă a acuzat câţiva primari PSD-işti, liberali şi chiar UDMR-işti de proasta gestionare a banilor publici, interese ascunse şi realizarea unor investiţii neprioritare şi fără temei.

Astfel, el a dat ca exemple cazurile primarilor din Călineşti-Oaş, Bogdand şi Bixad, despre care spune că ar fi comandat lucrări de reabilitări ale unor şcoli, executate la o calitate extrem de proastă şi pe baza unor contracte ilegale, fără acoperire financiară, în sate în care şcolile respective au fost închise imediat după finalizarea lucrărilor, din lipsă de elevi, cei câţiva copii înscrişi la şcolile respective fiind transportaţi zilnic cu microbuzele la unităţile de învăţământ din centrele de comună.

Fostul prefect a făcut referiri şi la „şmecheria cu drumurile care se repară în fiecare an, cu sifonarea unor sume infernale de la bugetul public”. El a dat ca exemplu în acest sens cazul unei străzi din Babţa, sat aparţinând de comuna Bogdand, unde în anul 2008 s-a turnat un strat subţire de asfalt direct pe pământ, iar în trei luni de zile „l-au mâncat gâştele”.

Radu Giurcă a mai afirmat că a primit semnale şi despre nereguli în implementarea unor proiecte cu finanţare europeană, mai ales pe Măsura 322 în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, dând ca exemple în acest sens comunele Cehal, Andrid, Bârsău şi Santău.

În prima fază, fostul prefect a insistat pe ideea că primarii şi reprezentanţii Consiliului Judeţean ar avea datoria să verifice calitatea lucrărilor de infrastructură , dar că activitatea acestora este caracterizată de incompetenţă, neglijenţă şi interese ascunse, în sensul furtului de bani publici „la mica înţelegere” cu firmele executante.

Apoi, fiind întrebat de cazul comunei Medieşu Aurit, condusă de un primar PDL-ist, unde localnicii au blocat recent un tronson de drum protestând împotriva felului în care a gestionat primăria locală situaţia infrastructurii, Radu Giurcă a „întors-o ca la Ploieşti”, declarând că primarul nu poartă întreaga responsabilitate în implementarea şi controlul unor asemenea proiecte.

La fel a răspuns şi când a fost întrebat despre măsurile pe care ar fi trebuit să le ia în timpul mandatului său de prefect pentru a controla şi a stopa asemenea abuzuri sau furtişaguri, susţinând că nu a avut toate pârghiile necesare pentru a interveni, însă a promis că dacă „va ajunge pe-acolo pe unde vrea”, adică la conducerea Consiliului Judeţean, „va face ordine”.

În final, Radu Giurcă a forţat puţin cartea naţionalismului de mucava, declarând că până acum, în afară de el, nici un alt român nu şi-a anunţat candidatura pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, susţinând că Adrian Ştef din partea USL ar fi un fel de „fifty-fifty”, deoarece l-a auzit el spunând în ungureşte că ar fi „51% maghiar”.

În completarea celor spuse de colegul său de partid, candidatul la Primăria Satu Mare, Nicolae Şuta, a declarat că vrea să introducă profesionalismul în administraţia locală, pentru a ajunge din urmă celelalte oraşe de pe graniţa de Vest a României în ceea ce priveşte dezvoltarea.

El a amintit, ca exemplu, valorificarea insuficientă a potenţialului pe care îl are oraşul nostru ca destinaţie a turismului balnear, uitând probabil că vechiul ştrand este concesionat de ani de zile unuia dintre principalii finanţatori ai PD-L Satu Mare, deschiderea acestuia fiind amânată de vreo doi ani, şi ignorând, în acelaşi timp, proiectul cu finanţare europeană în urma căruia în această vară se va da în folosinţă lângă Satu Mare cel mai mare aquaparc din ţară.