Chiar dacă firmele mari obține cele mai multe venituri în România, IMM-urile sunt mai profitabile și achită cel mai mare procent de salarii angajaților din economia Românească.

„IMM-urile domină câteva din sectoarele economice locale, precum construcţiile, HoReCa şi agricultura:  Bihor, Arad, Botoşani, Ialomiţa, Tulcea, Brăila şi Bistriţa-Năsăud sunt exemple de judeţe unde IMM-urile domină economia locală şi realizează o cifră de afaceri mult mai mare decât companiile mari.

IMM-urile reprezintă nucleul econo­miei, având o marjă de profit peste marile companii din România. Micro­întreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de 889.000, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a 2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului.

„Companiile mijlocii transferate înspre companiile mari ajută la creşterea suplimentară. Companiile IMM luate individual par nesemnificative în comparaţie cu companiile mari, dar dacă agregăm şi segmentăm datele, dintr-odată situaţia se schimbă radical. De asemenea, există foarte multe variaţii la nivel de judeţ sau industrii, care demonstrează un echilibru imperfect între IMM-uri şi corporaţii. Sunt câteva industrii precum construcţii, agricultură, transporturi unde IMM-urile domină“, a spus Liviu Sav, cofondator al Bridge-to-Information, prezent în cadrul conferinţei ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect.” Sursa, Ziarul Financiar.

La nivelul Uniunii Europene funcționează 23 de milioane de IMM-uri , reprezentând 99% din întreprinderile existente. Ele sunt montorul economii, nu doar la nivelul țării noastre, ci și la nivel European.

Ce sunt IMM-urile? Prin IMM se înțelege întreprinderi mici și mijlocii. În România întreprinderile mici și mijlocii sunt definite de lege că acele societăți care îndeplinesc anumite condiții:

• întreprindere mijlocie - are până la 250 de angajați, o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de euro și un bilanț total de până la 43 de milioane de euro;
• întreprindere mică - are până la 50 de angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț total de până la 10 milioane de euro;
• microîntreprindere - are până la 10 angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț total de până la 2 milioane de euro, conform normelor UE.

În acest context, este cert faptul că antreprenoriatul reprezintă unul dintre principalii vectori ai relansării economice, motiv pentru care autoritățile trebuie să acționeze în sensul susținerii inițiativei antreprenoriale în mediul privat.

Desigur că modurile prin care statul poate crea un ambient potrivit pentru dezvoltarea acestor entități economice sunt multiple, însa putem aminti: facilități fiscale, finanțare, granturi, educația și formarea tinerilor antreprenori, o legislație simplă, infrastructură.

Un pas lăudabil în acest sens este digitalizarea procedurii de înființare a firmelor, astfel că se poate înființa o întreprindere în Timișoara din Satu Mare fără să trebuiască să mergi acolo. Este un mare pas înainte faptul că antreprenorii nu mai trebuie să efectueze astfel de drumuri.

În schimb, IMM-uril se confruntă cu o creștere accelerată a taxelor, fiind emise în ultimii ani mai multe legi care au tăiat facilități fiscale sau prin care au crescut taxele în mod direct.