În primele zile ale anului 1945, pe teritoriul actualului județ Satu Mare a fost pus în aplicare Ordinul nr. 60 de la finalul anului anterior, emis de Comandamentul Sovietic din Szigetvar (Ungaria), prin care, în baza ”culpabilizării colective” pentru pagubele produse de națiunea germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o mare parte a etnicilor germani cu vârsta cuprinsă între 16 – 45 de ani, femei și bărbați deopotrivă, au fost luați în evidență pentru a fi deportați În Uniunea Sovietică și internați în tabere de muncă forțată, pentru așa-numitul ”malenki robot”.

În același timp, în restul Ardealului a fost pus în aplicare un ordin similar, care a afectat, conform celor mai recente estimări, aproximativ 70.000 de etnici germani, adică șvabi bănățeni și sași din Sudul Transilvaniei.

Până la finalul lunii Ianuarie, din satele șvăbești sătmărene au fost urcați în vagoane de marfă și deportați în zona industrială din Donbasul ucrainean (regiunea separatistă unde se desfășoară acum războiul) nu mai puțin de 5.000 de etnici germani. Teoretic, selecția lor s-a făcut în baza unor criterii clar stabilite (de exemplu, trebuiau scutiți cei care aveau responsabilități familiale), dar în haosul specific administrației sovietice au fost incluși pe liste și adolescenți în vârstă de 15 ani sau chiar și români sau maghiari din zonă, doar ”ca să iasă la număr”.

Aproape un sfert dintre ei, adică aproximativ 1.000 de persoane, nu s-au mai întors niciodată, găsindu-și sfârșitul în minele sau barăcile înghețate, răpuși de foame, boli sau tortură. Cei care au supraviețuit s-au întors după mai mulți ani de chinuri într-o țară în care era deja instaurat cel mai crunt regim stalinist, la fel ca în Donbas, și nici măcar nu au avut curajul, timp de decenii întregi, să povestească prin ce-au trecut.

La fel ca în toți anii de după Revoluția din 1989, în această lună au avut loc manifestări de comemorare în toate localitățile șvăbești din județ de unde au fost deportați membrii familiilor localnicilor, iar evenimentul comemorativ principal s-a desfășurat în această duminică la Satu Mare.   

Acesta a început dimineața cu o slujbă oficiată de episcopul Eugen Schonberger la biserica șvabilor și românilor catolici, Calvaria, urmată de depunere de coroane la placa memorială închinată deportaților în curtea bisericii.

La Casa Șvabilor de pe Bulevardul Vasile Lucaciu a urmat, apoi, un simpozion, în cadrul căruia fostul director al Muzeului Județean, Viorel Ciubotă, a prezentat date istorice referitoare la evenimentele triste comemorate azi.

Simpozionul i-a reunit pe reprezentanții Forumului Democrat German din toată Regiunea de Nord-Vest a Transilvaniei, în prezența președintelui organizației naționale, Paul Jurgen Porr. Cu această ocazie, deputatului minorității germane, Ovidiu Ganț, i-a fost acordată distincția ”Insigna de Aur” pentru activitatea sa în slujba comunității șvabilor sătmăreni timp de mai multe mandate consecutive în Parlamentul României.

Evenimentul s-a încheiat cu un program cultural asigurat de grupurile artistice și ansamblurile folclorice din diferite localități șvăbești ale județului Satu Mare.